Planul de salvare a centrului istoric

Ieri am participat la o dezbatere publică legată de demolarea monumentului istoric de pe Vlaicu Pîrcălab. Dezbaterea poate fi privită pe privesc.eu. Am pus o singură întrebare, legată de planul arhitectului-şef referitor la centrul istoric.

Întrebare pentru domnul Modîrcă. Sînteţi de mulţi ani arhitect-şef al Chişinăului. Centrul istoric este o valoare, o recunoaşte toată societatea. El se distruge în ultimii ani. La sigur vă doare sufletul cînd vedeţi asta şi eu sunt sigur că în anii aceştia aveţi un plan sau o viziune de păstrare a centrului istoric pentru că el de la sine nu se va păstra. Pentru asta trebuie nişte acţiuni pro-active. Să identificaţi nişte fonduri europene. Să aveţi un plan bucată cu bucată sau o stradă anume. Care este viziunea dumneavostră  ca arhitect-şef al Chişinăului despre viitorul centrului nostru istoric care vedem că dispare? Mersi.

Vlad Modârcă: „Să începem de la faptul că la clădirea în cauză noi am fost cei care s-au autosesizat în 2008. Tot noi am fost acei care au adoptat decizia primăriei cu privire la lista clădirilor din registrul local. Şi tot noi am fost acei care au cerut bani de la Consiliul Municipal Chişinău ca în sfîrşit, începînd cu anul 95 pînă acuma, să putem evalua aceste clădiri şi să vedem: sînt ele monumente sau nu, pot excluse din lista municipală sau nu, sau pot incluse din lista municipală în ceea naţională. Şi un şir de alte clădiri, care după părerea noastră, şi părerea noastră coincide, am mai discutat de mai multe ori cu domnul Corduneanu.

Sînt un şir de clădiri construite după război care, după părerea noastră, pot fi incluse în registru local sau naţional. Lucrul ăsta se face. Comisia lucrează. Institutul de proiectări lucrează. În toamnă pînă-n iarnă o să fie dezbaterile publice şi pe urmă adoptarea acestui nou registru cu participarea tuturor şi a Academiei şi a Ministerului de Cultură, a Institutului de Proiectări şi a multor savanţi din străinătate care participă la această evaluare.

În afară de aceasta, avînd în vedere planul tematic adoptat de primărie, adică de consiliul municipal, anul acesta s-a adoptat puzul (?) zonei centrale, avînd în vedere plasarea monumentelor în această zonă, modificarea graniţelor acestei zone, fiindcă o parte din cartierele foste în zona istorică nu mai există demult. Ele au fost demolate în perioada postbelică cum este cartierul numărul unu, cum este cartierul numărul 12, cum este cartierul de-a lungul străzii Albişoara şi altele care nu a rămas nicio clădire, in afară de acele clădiri din panouri prefabricate.

Şi această lucrare, la rînd cu schema transporturilor care este legată una de alta, va fi supusă dezbaterilor publice şi anchetei publice în cel mai apropiat timp, după ce se vor termina aceste validări, aceste judecăţi cu este primar, nu este, este consiliu, nu este. Graficul de dezbateri publice deja este făcut de noi, pur şi simplu aşteptăm semnalul cînd să începem. Şi multe alte lucrări în felul acesta care presupun păstrarea acestor zone istorice.

Cel mai interesant şi cel mai… aş spune obijduitor, da ne jigneşte, fiindcă noi am fost acei care am cerut modificarea planului general în 89, ca să fie evidenţiată zona istorică şi noi sîntem aceia care nu avem dreptul nici la o frază fiindcă în practic în toate cazurile ministerul culturii cu acest consiliu îşi depăşesc atribuţiile necunoscînd legea privind administrarea publică locală, adică sînt mai multe probleme aici, nu numai modificarea legislaţiei în privinţa monumentelor.

Acesta-i răspunsul.”

.