Războiul clanurilor: întoarcerea Djădaiului

Am un unchi în Elveţia şi cu el s-a întîmplat odată aşa un caz interesant. A ieşit din casă, a luat cu el sacoşa de gunoi, dar a uitat să o arunce în container şi a pus-o în maşină. Cînd ieşea din sătucul în care stă şi-a adus aminte şi a aruncat sacoşa în containerul unui consătean. Seara, cînd s-a întors acasă, şi-a găsit pachetul cu gunoi în faţa uşii şi o citaţie de la primărie să achite o amendă de vreo 200 de franci elveţieni.

Rezultatul: unchiul meu niciodată nu va mai pune gunoiul lui în containere străine.

O situaţie similară în Moldova ar putea să se desfăşoare după alt scenariu. Vecinul care a văzut fapta greşită a unchiului nu va merge la primărie sau la poliţie. El va povesti vecinilor cît de rău e unchiu-miu. Va povesti neamurilor cît de rău e unchiu-miu. Vecinii şi neamurile îl vor susţine emoţional şi exagerînd, pentru asta şi sunt cumătrii, nu?

Seara unchiu cînd va veni acasă va vedea în faţa uşii o gloată de consăteni supăraţi care îi vor arunca gunoiul în faţă şi îl vor numi în fel şi chip. În ajutorul unchiului ofensat vor sări, desigur neamurile şi vecinii lui, pentru asta există cumătrii, nu? Va ieşi o ceartă în tot satul din cauza unui pachet de gunoi, urmată de acţiuni diversioniste de tip aprinsul paielor, călcatul gîştelor, murdăritul rufelor, vorbitul de rău de nevastă ş.a.m.d

Poate exagerez. E cert însă că sunt martor al multor cazuri cînd părţile nu ştiu să aplaneze un conflict. Două cazuri recente:

1. Sandu Grecu vs. o vînzătoare, transformat în românii versus ocupanţii

Bloggerul şi jurnalistul sportiv Sandu Grecu, a fost apostrofat în rusă de o vînzătoare, în timp ce nota preţurile într-un magazin. Sandu nu a cerut Condica de sugestii şi reclamaţii să comunice proprietarului şi autorităţilor despre nedreptatea care i s-a făcut. El nu a dat magazinul în judecată ca să ceară despăgubiri pentru daunele morale pricinuite. El a scris o postare cu titlul Cum am fost înjosit ieri pentru că am îndrăznit să vorbesc în română.

Articolul, evident, a devenit extrem de popular. Sute de comentarii au început să ungă orgoliul rănit al suferindului. Printre zecile de români patrioţi sincer oripilaţi, s-au băgat şi cîţiva provocatori care puneau paie în foc să rîdă de inconştienţa spectacolului. Peste 2000 de oameni au citit articolul. 240 l-au recomandat prietenilor.

Rezultatul: Zero.

Printre cele 140 de comentarii, unul descrie un caz similar, gestionat cu sînge rece:

Comentariul #88:
19.08.2011. CHIȘINĂU, GREEN-HILLS MARKET. M-am adresat vânzătoare în română. Mi se răspunde în rusă să întreb încă o dată. La întrebarea mea, dacă cunoaște româna, tot în rusă mi se răspunde că nu cunoaște. Îi spun că comform legislației trebuie să cunoască limba de stat, la care tot în rusă mi se spune să fac comanda. CATEGORIC NU FAC COMANDA, ÎI CER ADMINISTRATORULUI CARTEA DE RECLAMAȚII, în care expun cele întâmplate. Înscriu și numărul meu de mobil, cu rugăminte în a mă informa despre măsurile întreprinse. În cazul în care în acest market nu se vor lua măsurile de rigoare am să încerc să stau de vorbă cu directorul marketului. Dacă se iau măsuri-e bine. Dacă nu scriu o cerere la Direcția pentru Protecția Consumatorului. Din câte sunt informat această Direcție este în drept să-i aplice marketului pentru o astfel de încălcare o amendă de 7000 lei. Dacă nici aici nu găsesc dreptate, dau Direcția de Protecție a Consumatorului și Marketul în judecată. Cer să mi se compenseze cheltuiele (enorme) pentru serviciile avocatului și o sumă frumușica pentru prejudiciul moral.
PS. De atunci și până în prezent la Green Hills am fost deservit așa cum se cuvine, răspunzându-mi-se tot timpul în română.

2. Oleg Brega vs. Privesc.eu, transformat în Societatea Civilă vs. Blogerii

Oleg Brega a fost înjurat pe site-ul privesc.eu. El putea face ca Sandu Grecu. Putea scrie o postare emoţională şi cu chemări la solidaritate antibădărănească. A făcut altfel. A făcut cum e normal – a dat site-ul în judecată.

Eu nu sunt jurist şi nu pretind că opinia mea e relevantă pentru caz. Pe site-urile noastre de ştiri se înjură. Mult. Cuvîntul pidar pe unimedia apare de 16.000 de ori. Pe site-urile de ştiri din Marea Britanie şi SUA nu se înjură. Mă rog. Fuck apare pe CNN.com de 6 ori. Au şi moderatorii de acolo scăpări. Justiţia din Moldova urmează să decidă dacă e OK sau nu să ne înjurăm în public online.

Ieri prima instanţă a dat dreptate lui Brega. Privesc.eu va trebui să plătească 5200 de lei. Evident că privesc.eu merge la Curtea de Apel. E corect şi bravo lor. În cazul lor concret cred că un avocat decent îi scoate uşor la apă curată. Un anonim e numit de alt anonim cu un cuvînt care încă trebuie de demonstrat că e denigratoriu şamd.

Dar aici începe aprinsul părului în cap. Cei de la privesc.eu au scos rufele în public. Îl respect mult pe Vitalie Eşanu, dar în acest caz el nu a procedat chibzuit. S-a supărat. E normal, oamenii se supără.

A pornit avalanşa. Cîteva titluri: Atenţie, societatea civilă!Atenție! Ne paște HomoBregaCrațiaRepublica Moldova: Procesele kafkiene împotriva libertății de exprimare cu marca “Oleg Brega and Co”, Homosexualii vor să supună Presa?, Plin de ura si revolta de dimineata #blega şamd.

Iată aşa, Vitalie… E destul să pui o fotografie neinspirată şi devii liderul văicăriştilor profesionişti.

Rezultatul: vor fi multe scîrte de paie aprinse, marşuri cu furci şi coase prin centrul satului, inscripţii urîte pe garduri şi razborci cu neamuri şi vecini.

Celor care vor ca eu să ţin cu cineva – pas. Aştept o cauză mai bună.