Libertatea presei

(articol publicat azi în Capitala)

Importanţa eliberării presei de şantajul puterii este, la noi, subestimată de cetăţeni. Acel şantaj, care pe timpul comuniştilor se materializa în răngi date în cap jurnaliştilor, filmări defăimătoare şi sechestrarea calculatoarelor din redacţii a încetat. Mai mult decît atît, partidele de la putere au înţeles importanţa puterii informaţionale şi investesc, pe alocuri deschis, pe alocuri ascuns în dezvoltarea organelor mass-media. Jurnalismul în Moldova e puternic subvenţionat, atît de partide, cît şi de grupuri de interese financiare şi politicie din alte ţări.

S-a creat o cerere enormă de jurnalişti şi formatori de opinie. Actorii, economiştii, juriştii au fost absorbiţi de televiziuni şi posturi de radio. Jurnalişti buni rămaşi fără lucru nu-s. Trebuie să fii miop ca să nu vezi că jurnalele de ştiri şi emisiunile de divertisment au crescut în calitate în ultimii doi ani.

Într-acelaşi timp, însunşi angajamentul politic al unor televiziuni şi ziare duce la o echilibrare a fluxului informaţional. Faptul că organele mass-media concurează, inclusiv în slujba concurenţei de partid, de care deseori depind, face ca lucruri, pînă acum ascunse să iasă la suprafaţă. Această presiune crescută din partea mass-media a făcut personaje obscure să iasă în public.

După ieşirea cu fanfară a lui Plahotniuc la Prime, acum aproape doi ani, iată că în această săptămînă două personaje la fel de legendare au ieşit să-şi apere imaginea la televizor. Pentru că Gura Satului te condamnă chiar dacă judecătorii te achită. Şi chiar dacă eşti judecător.

Şeful Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco, a declarat ieri la televizor că justiţia din Moldova este un sistem perfect, în care nu există corupţie. Toţi judecătorii îşi fac treaba profesionist. Acum 2 ani o astfel de ieşire ar fi fost absolut imposibilă. Dar asta nu e tot.

Seara, la acelaşi televizor, a venit să-şi curăţe imaginea „pătată pe nedrept”, omul de afaceri, investitorul, politicianul de viziune şi filantropul Veaceslav Platon. El a explicat telespectatorilor că atacurile raider sunt foarte complicat de făcut şi e nevoie de cunoştinţe juridice aprofundate pentru a le face. Ca să nu ne lase trişti din cauza asta, haiducul financiar a lăudat Moldova şi a spus că lui i se răsuflă mai uşor aici, pentru că e mai multă democraţie şi mai puţină corupţie.
Să ne bucurăm, dar, prieteni, că Veaceslav Platon laudă mediul de afaceri din Moldova! Să ne bucurăm că avem un sistem judecătoresc ce funcţionează perfect pentru Aurel Colenco!

Moldova este o ţară prea mică pentru băi mediatice. Lecţia lui Plahotniuc pentru viitorii haiduci care ies în faţa poporului este următoarea – da, oamenilor le este interesant să vă vadă; da, mulţi din ei pe ascuns sau făţiş vă invidiază, dar, într-un final, apărînd la televizor deveniţi nişte clouni şi oamenii vor rîde. Şi de acest rîs nu este apărare, va trebuie să-l înduraţi.

Contractul social moldovenesc are acest punct, rămas din timpurile sovietice: dacă tot ne furaţi, ne minţiţi şi ne luaţi de imbecili, permiteţi-ne măcar să rîdem din cînd în cînd de voi. Eu zic că e un schimb echitabil. Şi cel puţin aveţi meritul să generaţi în oamenii amorţiţi de frig şi de supraexpunere la ştiri, o creativitate nebună. Cît face numai acest comentariu apărut ieri pe un site de ştiri:

„COLENCO este un OM cu litera mare, foarte CINSTIT si ONEST …
odata in loc de 5 mii euro cit mi-a cerut pe un dosar iam dat din greseala 5600 … m-a sunat chiar atunci si mi-a spus ca am dat peste, sa vin sa iau diferenta …
BRAVO COLENCO”