7 greşeli politice: PL şi Dorin Chirtoacă

(publicat azi în Capitala)

 

Fiecare om greşeşte. Greşesc şi politicienii. De multe ori, plăcîndu-le să se înconjoare cu lingăi, aceştia, treptat-treptat se descoperă infailibili – semizei ai adevărului suprem, înconjuraţi de muritori de rînd.

Ce este o greşeală? În seria de articole, începută cu PCRM şi continuată cu PLDM şi PL, greşeală este  acţiunea care îndepărtează alegătorii. Atît trecuţi, cît şi potenţiali. Din cînd în cînd aceştia ies la vot şi nu iartă greşiţilor. Oricît ar desconsidera unii tradiţia democratică moldovenească, istoria PPCD arată că reflexul de vomă s-a păstrat la cetăţenii cu drept de vot, chiar şi la cei pentru care orice potlogărie poate fi iertată în numele adevărului istoric.

 

0. Declaraţiile aiurea ale lui Gimpu

Primul gînd al meu a fost să includ în lista greşelilor gafele lui Mihai Ghimpu. De exemplu declaraţia lui într-un interviu oferit celui mai citit ziar din Moldova – “Komsomolskaya Pravda” în 2010, că Moldova nu se va uni niciodată cu România. O vorbă care nu are cum să placă alegătorilor PL. Dar şi rezultatul electoral şi sondajele orientate pe explicarea deciziei de vot au arătat că liderul PL nu influenţează propriii algători. Lor li-i cam tot una de ce spune Ghimpu. PL-ul strînge voturile cu Dorin Chirtoacă.

 

7. Incapacitatea de a negocia

La localele din 2011 AIE a bătut PCRM-ul, după care s-a împuşcat în picior. Alianţa aşa şi nu a putut ajunge la un acord privind repartizarea preşedinţilor de raion şi asta în primul rînd din cauza intransigenţei liberalilor. Cu toate că au cerut iniţial 10 raioane, liberalii au rămas în final cu unul singur – Ialoveni – obţinut şi el cu votul comuniştilor, care au primit pentru asta un post de vicepreşedinte. Şi asta în pofida ofertei PLDM şi PD de 3 raioane.

Uneori e bine să pierzi lupte pentru a cîştiga războaie. Cu trei raioane prezidate PL-ul ar fi putut să mai diminueze din imaginea de partid municipal.

 

6. Mulţumirea cu puţinul

PL este un partid care a pornit ca o alternativă PPCD-ului, dar, treptat-treptat, a ajuns o copie a lui. Adică un partid de extremă dreaptă, care se mulţumeşte cu 10%, mai mult sau mai puţin garantate. La fel PL-ul este un partid al unei regiuni – centru. Doar în 5 unităţi administrative din centru liberalii au luat mai mult de 10% la parlamentarele din 2010.

Alegătorii sunt deprinşi să voteze partidele mari, „cu şanse” şi strategia actuală a partidului nu va permite niciodată lui Dorin Chirtoacă să devină un lider naţional. Ceva trebuie schimbat pînă la capăt – sau partidul, sau ambiţiile.

 

5. Lupta fără izbîndă cu comuniştii

Multe din mesajele liberalilor sunt în mod evident declarative şi ipocrite, dar oricît de cinici am fi, trebuie să recunoaştem că aceştia s-ar bucura sincer dacă Partidul Comuniştilor ar pierde din voturi şi din importanţă în Moldova. Lupta cu comuniştii are elemente de spectacol, dar e una dusă pe bune şi e o luptă pierdută pentru liberali. După 4 ani de administrare a Chişinăului, pentru prima dată din 1991 acesta a ajuns să aibă o majoritate comunistă în consiliu. Dacă nu era paşnicul Dodon şi jocurile cu legislaţia care au blocat primăria pe 6 luni, era vai de capul primarului.

În 2007 comuniştii au obţinut 26% din voturile chişinăuenilor pentru consiliu. După 4 ani de schimbare, în 2011, PCRM a luat 46%. Alegătorii PL vor ca lupta să fie eficientă, nu doar spectaculoasă.

 

4. Pierderea tinerilor

Liberalii, începînd cu 2007, au fost un pol de atracţie pentru tineri cu sclipire în ochi. Dorin Chirtoacă era perceput ca un politician care va aduce la putere o nouă generaţie – şcolită, eficientă, transparentă şi pro-europeană. Liberalii mai vechi ţin minte bine miile de cereri de aderare şi sutele de tineri care intrau şi propuneau să ajute cumva partidul. Situaţia de acum este inversă.

Tinerii nu mai văd în PL un focar al schimbării, pentru că simbolul Chirtoacă a fost privatizat de generaţia 89 – Ghimpu, Hadârcă, Şalaru, Bodrug, Boris Vieru şi compania. În plus, după 5 ani de pîrghii în Chişinău şi apoi şi în guvern, unicul tînăr promovat insistent de liberali, Ion Cebanu, nu este nicidecum un model care să aprindă ochii. PL nu mai este perceput ca un partid al tinerilor.

 

3. Incapacitatea de a schimba oraşul spre bine

Dorin Chirtoacă şi PL-ul mai are o problemă la alegerile care vor urma – proasta gestiune a oraşului. Pe alocuri aceasta apare din cauza neputinţei – primăria nu poate opri demolarea monumentelor istorice, nu poate opri acapararea terenurilor municipale, nu poate opri parcările ilegale, nu poate scoate barajul de pe drumul public privatizat de Oleg Voronin şi multe alte neputinţe.

În final, toate aceste istorii de insucces se acumulează. Care este, totuşi, marele succes al primarului Chirtoacă?

 

2. Jumătate de succes

În afară de neputinţe, stilul de administrare al Primarului are o altă trăsătură specifică – jumătatea de succes. Jumătatea de succes este deschiderea cu tam-tam a unui proiect, care în 2-3 luni ajunge să nu mai funcţioneze. Lui Dorin Chirtoacă îi plac lansările, dar îi ies extrem de rar implementările şi monitorizările. Aici el suferă din cauza lipsei unei echipe care să-l ajute.

În primul mandat Chirtoacă a decis îngustarea benzilor de circulaţie pentru a fluidiza transportul, şoferii nu respectă noile marcaje. A fost marcată banda pentru transport public pe care scria frumos, ca pentru Pro TV, „BUS”, nimeni nu respectă această bandă. Pista pentru ciclişti Centru-Botanica a fost anunţată cu tam-tam şi nu e. La fel orarul pentru transportul public care stă în staţii cu funcţie de tablou. Cazul cu reparaţia străzii Alba Iulia este unul exemplar pentru jumătăţile de succes. Primarul nu duce lucrurile pînă la capăt şi foarte uşor se aprinde de la noi şi noi iniţiative care ajung să existe doar în arhivele internetului.

 

1. Toleranţa faţă de corupţie

Cea mai gravă greşeală pe care a admis-o PL şi Dorin Chirtoacă este, totuşi, toleranţa faţă de corupţie. Lipsa de reacţie la acuzaţiile foarte grave şi documentate aduse în perioada electorală în legătură cu Parstar Petrol şi contractele cîştigate de aceasta la primărie încă poate fi depăşită cumva – primarul nu a ştiut.

Dar sunt incompatibilităţi evidente ce nu pot fi nici ascunse nici explicate. Ce caută în lista consilierilor municipali liberali Iurie Topală, administrator al celor mai multe rute de microbuz; Ion Stratulat, directoul Pieţii Centrale, sau Mihail Ceban, proprietar al celei mai mari reţele de gherete din Chişinău. Doar e evident pentru oricine că aceste persoane din Consiliu se află în conflict de interes, conform legii 16 din 2008 şi conform bunului simţ.

Ei sunt membri ai unui for care decide mărimea taxei în microbuz, bugetul, condiţiile de activitate şi privatizările de la Piaţa Centrală, autorizaţiile de amplasare şi activare pentru gherete şi tot ei beneficiază pe urma acestor decizii. În plus, sistemul de taxe şi plăţi care ocolesc bugetul, la Direcţia Arhitectură a rămas acelaşi.

Dezamăgirea în transparenţa şi corectitudinea lui Dorin Chirtoacă ascunde cel mai mare pericol pentru Partidul Liberal.