Calm despre Bacalaureat: nu e cazul nici să jubilăm, nici să facem isterie

Bacalaureatul din acest an l-au picat 42% din elevi. Vreo 11 mii. Rezultatul va avea foarte multe consecințe în foarte multe domenii. Multe din ele sunt imposibil de prevăzut. Altele sunt evidente și voi risca să le explic.

1. Criza universităților se va acutiza, în 2013 unele se vor închide

Universitățile din Moldova au pierdut 11 mii de potențiali clienți. Dacă presupunem că 8000 din ei ar fi achitat un contract mediu de 10.000 de lei anual la universitățile moldovenești, diminuarea investițiilor în sistemul universitar va fi de 80 de milioane de lei. O sumă enormă, mai ales dacă o suprapunem pe diminuarea naturală a numărului de moldoveni aflați în vîrsta studenției. Abiturienții de azi s-au născut în 1994-1995, ani critici pentru fertilitate. Dat fiind că majoritatea rectorilor sunt membri ai PLDM, aceștia vor depune presiuni foarte mari pe Ministerul Educației să promoveze un număr maxim de studenți la contestare și la sesiunea suplimentară din iulie. Dacă ministerul cedează, tot efortul de pînă acum a fost în van.

O strategie mai inteligentă pentru rectori ar fi intrarea în piața școlilor de meserii sau a unor cursuri special pregătite pentru cei fără bacalaureat. La urma urmei angajatorul din piața liberă rareori cere diploma, cel mai des analizează competențele.

 

2. Presiunea socială pe îmbunătățirea performanței sistemului va crește

Dacă e să generalizăm, pentru majoritatea actorilor din sistemul de învățămînt, scenariul era următorul: părinții achitau informal regulat bani pentru școală. Aceștia mergeau pentru reparații, ore suplimentare, zile de naștere, dar, mai ales pentru note și examene. În schimb cereau note. Note la obiecte, medii bune, dar mai ales note bune la examene și, cel mai de preț produs al sistemului educațional – MEDIE BUNĂ LA BACALAUREAT. Media bună la bacalaureat era cel mai căutat și cel mai vîndut produs. El asigura directorilor de licee reparații la etajul trei al casei și călătorii la mare în Grecia. Elevii erau intermediarii, iar uneori victimele acestor tranzacții. Dacă părinții nu plăteau „fundațianu contribuiau la cadou sau reparație, ei primeau note rele, indiferent de performanță.

Universitățile, la rîndul lor vînd diplome. Și note, dar mai ales diplome. Inclusiv cetățenilor unor state africane care nu au fost niciodată în Moldova.

Dacă Ministerul Educației reușește să mențină măcar cîțiva ani un bacalaureat corect, întreg acest sistem se prăbușește.

Mulți profesori din Moldova deja sunt victime ale acestei schimbări de scenariu. Unii au luat bani, dar nu au mai putut asigura MEDIE BUNĂ LA BACALUREAT. Dacă la anul se repetă isprava, părinții vor înceta să ceară NOTE și, în sfîrșit, vor cere cunoștințe și aptitudini. Și vor căuta profesori și școli care vor oferi cunoștințe și aptitudini, nu note. Această schimbare va pune o presiune nebună pe Ministerul Educației, pentru că sistemul actual nu poate oferi tuturor elevilor din Moldova cunoștințe și aptitudini bune. Iar pentru 42% din elevi nu poate oferi nici măcar cunoștințe minime.

Și în scenariul schimbat, părinții vor plăti pentru acces la studii de performanță. Profesorii vor (lua oricum bani pentru ore suplimentare, zile de naștere, fundații) vinde cunoștințe și aptitudini. Între licee o să apară concurență.

Este evident că sistemul vechi e unul putred. În liceele bune din Chișinău în clasele a 11-a și a 12-a se atestă un fenomen paradoxal – elevii fug la licee din suburbii în ultimele luni de studiu pentru a da examenele mai bine în licee mai slabe. În ultimii 10 ani multe licee au produs elevi de zece pe linie care citesc cu greu.

 

3. Intervențiile Ministerului Educației vor putea fi mai eficiente

Pentru prima dată Ministerul Educației are o hartă a cunoștințelor mai mult sau mai puțin relevantă. Dacă pînă acum, media de 10,00 a liceului X din centrul raional Y era o enigmă, acum mediile vor putea spune ceva. Vor putea spune că la liceul Z se predă cel mai prost chimia și că trebuie o evaluare a profesorilor de chimie de acolo. Va putea spune că liceul F din satul N pur și simplu nu poate să existe în condițiile actuale cu 80% de elevi picați și că ministerul are un argument bun să îl comaseze cu alt liceu. Acum ministerul are o bază de date care poate spune multe. Comparată cu baza de date din anul trecut se va putea identifica chiar si campionii vînzărilor de MEDII BUNE LA BACALAUREAT.

Așa, pentru investigații jurnalistice.

Pentru că Moldova investește în educație un procent de PIB mai mare ca media din țările UE. Și acest sistem produce medii bune.

 

4.  Presiunea politică pe actualul guvern va crește

Sunt cam 50.000 de oameni nemulțumiți în Moldova de acest bacalaureat azi. O parte pentru că ei sau copilul lor a picat, alta pentru că media e proastă. E un grup foarte interesant pentru manipulatorii politici. Atît Dorin Chirtoacă, cît și comuniștii vor încerca să inventeze fel de fel de argumente pentru a capitaliza pe acest capital electoral supărat. Maia Sandu va fi supusă unor presiuni puternice inclusiv din PLDM. Ar fi păcat ca acum, cînd oglinda a arătat exact gaura în care se află sistemul de învățămînt, Moldova să ignore această imagine, să o uite și să se comporte de parcă nimic nu a fost, totul e normal. Pentru că nu e normal ca un sistem de învățămînt să producă medii bune.

 

5. Prestigiul profesiei de profesor va crește

Marii cîștigători ai comerțului cu medii bune la bacalaureat erau directorii de centre de bacalaureat, funcționari din minister corupți și directorii de licee. Pentru a vinde medii nu e neapărat să studiezi mult, e suficient să ai contacte unde trebuie și obraz gros. Restul profesorilor nu erau decît intermediari. În acest sistem un singur om cu pile bune poate vinde medii bune la bacalaureat la tot raionul.

Dacă se schimbă lucrurile și părinții vor căuta cunoștințe și abilități, sistemul se democratizează. Pentru că un director nu va putea ocupa toată piața. Valorile se vor distribui mai egal pe sistem, iar beneficiile vor merge la profesorii buni, cei care pot motiva, explica, oferi exemple.

 

Citește și articolul lui Alexandru Culiuc:  Adevărata problemă constă în faptul că absolvenții n-au prea învățat în anii înainte de bac și deci copiatul devine unica metodă de a susține examenul. Adevăratele mesaje, aș crede, sunt „nu te las să nu înveți!” (pentru elevi) și „nu te las să nu predai!” (pentru învățători).