Despre veceurile pentru cîini și pisici: concept, studii de caz, propuneri

Chișinăul este foarte bogat de anumite spații verzi pe care eu le numesc „veceuri pentru cîini și pisici”. E vorba de acele fîșii generoase pe malurile străzilor și în jurul blocurilor pe care cresc copaci și rareori niște buruiene. Funcția principală a acestor spații este să servească drept veceu pentru cîini și pisici. Funcțiile secundare includ parcarea, stocarea zăpezii și producerea glodului și prafului.

În partea centrală a orașului veceurile pentru cîini și pisici ocupă pînă la 20% din lățimea străzilor, iar pe partea centrală a bulevardului Mircea cel Bătrîn de la Ciocana ocupă chiar o lățime de 22 de metri din 29. Ceilalți 7 metri au fost lăsați pentru pietoni.

Da, e vorba de astfel de spații:

Chisinau-1004511

str. 31 August 1989

 

Chisinau-1004522

str. 31 august 1989

 

Obiectivele mele în publicarea acestui articol sunt ca (1) cititorii să conștientizeze existența acestor spații și să înceapă a le vedea în oraș și, pe cît e posibil, (2) să reducă din rezistență cînd astfel de spații sunt îmbunătățite (transformate în spații publice de care se bucură mai mulți oameni). Pentru că deseori văd cum orășenii sar în apărarea unor „spații verzi” utilitatea publică a cărora tinde spre zero.

Apărătorii acestor spații cel mai des utilizează argumente care nu sunt valabile în realitate. Unul este că astfel de spații oferă izolare fonică și fizică (apără de praf și stropi) pietonii și pereții caselor. În realitate nu e cazul – aceste spații sunt, de obicei neîngrijite și cel mai des generează glod și praf din cauza lipsei învelișului vegetal și amplasării mai sus de nivelul străzii și trotuarului, ceea ce le transformă în cascade de glod. Despre acest fenomen a scris clar (în rusă, dar se înțelege și din imagini) o postare foarte populară și pe la noi Artemii Lebedev.

Un alt argument al învechiților urbaniști este că aceste zone asigură o anumită absorbție a apei în caz de ploaie. Și aici realitatea îi îneacă în contraexemple. Pentru a stoca în astfel de insulițe verzi un volum cît de cît relevant de apă, ele trebuiesc adîncite cu minimum 10 cm. sub nivelul trotuarului și păstrate cu înveliș vegetal (de dorit gazon). De fapt, în Chișinău aceste spații sunt mereu de-asupra nivelului asfaltului din jur și nu rețin nicidecum apa.

Un argument final în care discuția de obicei se încheie este că „asta în primul rînd e frumos”. O să las cititorii să decidă singuri. Fotografiile din această postare sunt făcute de mine în Chișinău în ultimele 18 luni.

 

Topul cazurilor clinice

 

#1. Cazul Ministerului de Externe

Mai jos veți vedea un astfel de spațiu verde aflat în ultra-centrul orașului, la intersecția străzilor 31 august și Maria Cebotari. Vizavi de Ministerul de Externe:

str. 31 august 1989, în preajma Clădirii Sindicatelor, Ministerului de Externe, Palatului Republicii, Hotelului Codru și Ambasadei Germaniei

str. 31 august 1989, în preajma Clădirii Sindicatelor, Ministerului de Externe, Palatului Republicii, Hotelului Codru și Ambasadei Germaniei

Acest spațiu verde din stînga imaginii este plin de copaci, dar este inaccesibil orășenilor – nu are nici o alee, nici o bancă, nici un scaun. Suprafața lui e de 600 de metri pătrați. Vizitatori – cam 10 pe an. Fîșia de cîțiva centimetri lăsată pentru pietoni, în combinație cu cărărușa care s-a format, este circulată zilnic de cîteva mii de cetățeni. Membri de sindicate, petiționari de la ministerul Justiției, funcționari, jurnaliști, miniștri, ambasadori, elevi, mămici, tătici. Toți merg pe bordură, calcă în glod, se lipesc de automobile și își cer scuze unul de la altul, înghesuiți pe un spațiu de 1 metru. Între timp, un spațiu pe care încape un trotuar de 6 metri, o pistă pentru bicicliști, vreo 8-10 bănci și o terasă pentru interviuri la BBC este utilizat doar de cîinii vagabonzi.

 

#2. Cazul de sub nasul USM

Un alt caz demn de anale este cel de mai jos. Se află la intersecția străzilor Șciusev și Bănulescu-Bodoni. Are peste 1.000 de metri pătrați și un potențial neutilizat enorm. La moment e parcurs pe diagonală de pietonii care taie colțul pe o cărare de glod și e utilizat ca veceu pentru cîini de locatarii din zonă. Printre acești copaci poate fi amenajată o terasă condamnată la succes financiar. Ar fi aflată pe traseul studenților, în apropiere de licee, ambasade, blocuri multietajate și multiple rute de transport public ce unesc Centrul cu Telecentru și Buiucani.

 

Chisinau-1001970

Bodoni / Șciusev

Eu presupun că orice tentativă de a face acolo o terasă va trezi mînia locatarilor, a chișinăueanului simplu și a jurnalistului isteric – „se acaparează spațiu public”. Dar întrebarea esențială aici este: ce valoare aduce la moment acest loc public și cîte persoane beneficiază de el?

#3. Cazul (iar) USM

Chisinau-1008881

Pușkin, între intersecțiile cu Mateevici și Bernardazzi

 

Imaginea de sus este un monument al idioțeniei urbanistice. Pietonii au acces la 50 de centimetri de trotuar, bicicliștii la ceilalți 50 de centimetri. Pisicile și cîinii beneficiază de 8 metri de veceu în stînga și încă 2 metri de veceu în dreapta. Trebuie menționat aici numaidecît și gardul lui Rusnac, fostul rector al USM care a înconujrat universitatea cu un gard de milioane ce va fi demolat de primul primar întreg la cap pe care îl va avea Chișinăul.

 

#4. Cazul Universității Tehnice

Chisinau-1004238

Bodoni, lîngă Casa Guvernului

În imaginea de mai sus sunt două porțiuni sterile de cîte 200 de metri pătrați. Aici pot fi alei și bănci, mese de șah, instalații pentru skateri, expoziții ale realizărilor studenților și oamenilor de știință ai Universității Tehnice din Moldova, un monument ciudat, un labirint din arbruști, un teren cu aparate de făcut sport, niște biciclete de la care se aprind becuri sau o inscripție din neon, sau măcar o alee pentru pietoni, dacă tot circulă întreg guvernul pe carosabil în calea mereu grăbiților demnitari și (mai periculos) șoferi de demnitari.

Dar așa a decis soarta că acesta să fie un „spațiu verde”.

 

#5. Toloaca de lîngă redacția ziarului Comunistul

Acest caz, și el clinic, aflat la intersecția străzilor Armenească și București, acum cîțiva ani a suferit o îmbunătățire surprinzătoare. Cărarea diagonală făcută în glod de picioarele chișinăuienilor cîteva decenii la rînd, prin îndurare divină a fost pavată. În rest, spațiul luxos de 400 de metri pătrați nu atrage cu nimic pietonul și nici nu-l reține.

Chisinau-1004505

#6. Cazul de lîngă Manej

Un alt caz amuzant și trist e pe str. Andrei Doga, unde pietonii se bucură de 1,2 metri lățime de trotuar, iar cîinii și pisicile de 10 metri de spațiu „verde”. Orice părinte cu cărucior va evita pe cît e posibil această zonă, cu toate că activitățile sportive de pe terenuri o fac atractivă și sigură.

Chisinau-1008050

Exemple de cazuri mici și iritante

Mai sus am adus cîteva cazuri de spații largi de utilitate dubioasă. Dar pe lîngă ele există nenumărate fîșii și porțiuni mici de astfel de veceuri pentru cîini și pisici care ne fac viața în Chișinău nesuferită. Plasez mai jos mai multe fotografii cu locația lor, dar e suficient să ieșiți în stradă și veți găsi multiple exemple de astfel de cazuri.

Chisinau-1004541

Undeva prin centru.

Chisinau-1004533

str. Kogălniceanu. Cvadruplă utilitate: 1. Parcare 2. Cimitir 3. Veceu pentru cîini vagabonzi 4. E frumos

Chisinau-1004532

Centru.

Chisinau-1004507

Caz istoric. Între 2005 și 2007 am lucrat într-un birou aflat în apropiere. Gardul din dreapta deja era acolo. La anul împlinește 10 ani. 10 ani pietonii circulă pe o porțiune de 70 de centimetri de glod.

Chisinau-1008484

Intersecție Coșbuc / Bălți, centrul istoric al Chișinăului.

Chisinau-1004240

Pușkin, lîngă Casa Guvernului.

Chisinau-1001927

sectorul Rîșcani, intersecție str. Miron Costin cu bd. Moscova.

Chisinau-1001856

Tot Rîșcani.

 

Există o opinie eronată, foarte populară la Chișinău, că arborii au nevoie de mult spațiu neasfaltat în jur pentru a nu se usca. Nu au nevoie. Se descurcă și în orașe mult mai aride, iată niște exemple, la repezeală, din Grecia și Turcia:

 

Chisinau-1009105

Atena.

Atena.

Atena.

Chisinau-8781

Alanya, Turcia.

 

De cele mai dese ori „veceurile pentru cîini și pisici” sunt mormane de glod pe care toți le evită. Alteori acestea sunt ocupate de parcări. Sunt și cazuri cînd orășenii le observă și încearcă să le îmbunătățească cu forțele proprii.

Chisinau-1005129

str. Tighina, un locatar al curții comune împrejmuiește „spațiul verde” cu gard de nuiele, inclusiv pentru a preveni scurgerile de glod pe trotuar și carosabil.

Chisinau-1005365

str. Kogălniceanu, un alt locatar al unei curți comune a transformat zona de glod din fața casei în atelier și loc de vînzare a hamacelor pe care le produce.

Chisinau-3424

Tucano de pe Pușkin/București.

Chisinau-1006369

Exemplu de creativitate populară pe str. Eminescu.

 

Există nenumărate cazuri cînd astfel de spații au fost îmbunătățite cu implicarea investițiilor private. Pizzeria Andy’s de lîngă Teatrul de Operă și Balet oferă un loc liniștit de distracție și comunicare pentru familii și copii acolo unde înainte era un enorm veceu pentru pisici și cîini. De cealaltă parte a clădirii același lucru l-a făcut cafeneaua Mojito. Zilnic sute de oameni ies în oraș și petrec timpul în acele locuri ce erau neinteresante ziua și periculoase noaptea.

În alte cazuri investițiile private cu intervențiile lor înrăutățesc mediul urban, iată două cazuri recente:

Chisinau-1004975

Bloc de locuit de pe str. Sfatul Țării care a lichidat „spațiile verzi” prin pavare, dar a „uitat” să sădească arborii înapoi. Pietonii au de pierdut.

Chisinau-1004527

Clădire de oficii pe str. Tighina care a înlocuit spațiile cu parcări amenajate, a îngustat trotuarul și a lăsat un singur arbore în loc de 8, cîți erau.

Chisinau-1005143

Caz fericit: Fostul restaurant La Boucherie, a redus din sursele de glod, a pavat tot spațiul dintre perete și carosabil, păstrînd toți arborii.


 

Propuneri și recomandări

 

Eu am renunțat la iluzia că funcționarilor și politicienilor de la conducerea orașului le-ar fi interesante propunerile de îmbunătățire a mediului urban. Propunerile de mai jos sunt pentru citadinul obișnuit și pentru oamenii de afaceri care țin la oraș.

Prima ar fi să evaluăm critic spațiile publice anume după criteriul utilității pentru orășeni. Există spații verzi și există „spații verzi”. Unele „acaparări” de spații publice sunt în folosul comunității și protestele din inerție sunt contraproductive. De multe ori „raiderii” care „acaparează” un spațiu public îl transformă dintr-un loc pustiu într-unul de care se bucură sute de oameni zilnic.

A doua propunere, pentru investitori și arhitecți, este să țină cont că intervențiile lor nu afectează doar oamenii care utilizează clădirea, ci și mediul urban public din jur.

Există o mulțime de metode prin care calitatea spațiului public poate fi îmbunătățită cu eforturi mici. O să dau mai jos doar cîteva exemple din Chișinău ce pot fi replicate pentru a umple spațiile sterile de viață și fericire:

Chisinau-5248

Cît mai multe scaune și mese. În imagine – șahiști amatori care se adună zilnic pe str. Mateevici, inclusiv iarna. Tot de ce au nevoie – cîteva mese și bănci. Dacă s-a îndura cineva, poate și un acoperiș, dar i-am văzut jucînd și pe ploaie sub umbrele.

Chisinau-9756

Mesele de ping-pong din materiale dure – beton și plasă din metal – pot fi amplasate oriunde și vor atrage orășeni de toate vîrstele în spațiul public.

Chisinau-9578

Orașul are mare nevoie de instalații pentru skateri, bikeri și rolleri. Acum aceștia ocupă havuzuri, scările guvernului, scuarul catedralei și alte locuri periculoase pentru ei și pentru cei din jur. Sunt suficiente veceuri pentru cîini și pisici care pot fi transformate în puncte de atracții pentru cei mai activi ca noi.

O altă sugestie este să susțineți proiectele de dezvoltare a spațiilor publice înaintate de orășenii cu inițiative. Un exemplu a fost curățirea și amenajarea rotondei din Valea Morilor, altul ar putea fi amenajarea scuarului teatrului Cehov, anunțată de Victor Chironda ieri.

 

.

 

P.S. Mi-am adus aminte de Noroc Volosatîi. Un spațiu verde inutil din fața liceului Asachi, transformat într-un centru al vieții publice urbane. Extrem de simplu – pavare, plasarea mai multor bănci în fomă de П, ce predispun la comunicare și furnizarea de ceai/cafea non-stop.


73672_139084009476923_7267983_n (1)

Fost veceu pentru cîini și pisici, transformat în spațiu public plin de viață.

Sursa imaginii – grupul Noroc Volosatîi.

 

În comentarii sunt binevenite exemple, propuneri și critici.