Conflictul din Siria pe înțelesul tuturor (1): paralele dintre Siria și Moldova

Sunt cîteva paralele curioase între Siria și Moldova, care pot oferi o bună introducere celor care vor să înțeleagă repede și simplu această țară și conflictul care o rupe:

1. Ambele țări au hotare desenate de imperiile de la care s-au desprins. Hotarele au fost trasate fără a ține cont de interesul locuitorilor acestor țări. Siria în actualele hotare a apărut în procesul de prăbușire a imperiului colonial francez. Din primele clase elevii sirieni sunt învățați că actualele hotare sunt nedrepte, iar sursa acestei nedreptăți este în „pactul” Sykes-Picaut.
 
2. Ambele țări au ca dominantă o etnie și o limbă cu centrul de greutate cultural și economic în altă țară. Doar că în cazul Siriei e vorba de 22 de state cu populație majoritară și limbă oficială arabă. Ambele țări au mișcări politice care cer ca în baza acestor două criterii să fie creat un stat comun.

3. Ambele țări au suferit pe parcursul timpului de o criză identitară care a creat falii de-a lungul societății și a dominat agenda publică cu grade variate de violență. În cazul Siriei lucrurile sunt mai complicate:

  • pe lîngă identitatea siriană, bazată pe statul actual, care are necesitatea rațională de cetățeni loiali, cu crearea de simboluri, panteoane, eroi și mitologii stataliste;
  • în Siria s-a promovat ideea Siriei Mari (bilad al sham), care ar cuprinde actualele Siria, Iordania, Liban și Palestina, „cum a fost (mai bine) pe timpul otomanilor”;
  • a avut succes real pan-arabismul, un pilon de bază al partidului de guvernare (baath) din ultimele 5 decenii, care își punea ca scop unirea tuturor statelor arabe; chiar reușind în 1960-1963 unirea dintre Siria și Egipt sub numele de Republica Arabă Unită;
  • au activat mai multe mișcări islamiste, care își doresc, tradițional, refacerea califatului islamic, din Maroc pînă în Indonezia, care să fie organizat în baza dreptului islamic;
  • a avut succes pentru o perioadă și mișcarea comunistă, susținută de prietenia geopolitică cu URSS, care își dorea un stat organizat pe principii de clasă, ideologie diminuată ca influență odată cu prăbușirea Uniunii.

Cu alte cuvinte, elita intelectuală siriană mereu a dezbătut criteriile care legitimează crearea unui stat – limba, etnia, istoria, geografia, religia sau clasa.

4. Ambele țări au porțiuni ale teritoriului lor, recunoscut internațional, ocupate de alt stat. În cazul Siriei e vorba de podișul Golan, ocupat de Israel după războiul din 1967, protejat de trupe de pacificatori internaționali.

5. Regimul corupt și autoritar al familiei Assad a reușit să se mențină la putere în mod special datorită permanentului „pericol extern”. Societatea siriană era alimentată cu conspirații și scenarii catastrofale în care orice opoziție față de regim era manipulată de Israel, iar activiștii din opoziție lucrau în interesul Israelului sau al SUA.

6. Siria, chiar dacă avea în 2010 un PIB/locuitor aproape dublu față de Moldova, cunoștea o creștere economică slabă, în comparație cu statele OECD, și avea o problemă demografică majoră (e adevărat că dacă Moldova e țară de top care pierde populație, Siria din contra, e un stat de top la creșterea populației și fertilitate).
 
Desigur că există deosebiri între Siria și Moldova; în special în ceea ce ține de structura economiei, rolul armatei în stat, libertatea presei și a întrunirilor, relațiile externe, implicarea statelor vecine în subminarea instituțiilor, selectarea aliaților și stabilitatea regională.

Harta

Oricum, imediat înaintea conflictului declanșat în 2011, Siria era un stat mult mai stabil, mult mai dezvoltat, mult mai bogat și cu instituții mai puternice decît este la moment Moldova. Cum a ajuns în cîteva luni să fie distrusă de unul din cele mai sîngeroase conflicte armat civile din acest mileniu?

Voi descrie în partea a doua a acestei serii.