Un fel de raport de activitate în cadrul Ministerului de Interne

Eu rar scriu despre lucrul meu. Dar și atunci cînd o fac – e postum. Trebuie să trecă suficient timp ca rapoartele publice să nu mai poată afecta planurile în derulare. Și pentru una din colaborări tocmai a venit acel timp.

Poster_1520_gz

În 2012 și 2013 am gestionat comunicarea reformei Ministerului de Interne, întîi în cadrul unui proiect european, iar apoi în calitate de consilier al ministrului Dorin Recean. Printre primele acțiuni de profesionalizare a comunicării ministerului am propus efectuarea unei cercetări ample prinvind imaginea subdiviziunilor MAI. Din păcate mandatul echipei noastre a fost întrerupt subit în toiul conflictelor politice și am reușit să realizăm doar 2 cercetări, din 4 propuse.

Ieri, spre surprinderea mea, MAI și IPP au făcut publice rezultatele celui de-al treilea val de măsurare. E foarte bine că ministerul a decis să păstreze acest instrument. Pentru că Guvernul nu face astfel de măsurări, cercetarea MAI poate deveni cel mai important instrument de măsurare aflat la dispoziția guvernului. Anume de asta din start am introdus în el mulți indicatori inexistenți pînă atunci. Cum ar fi sentimentul de satisfacție față de activitatea ministerelor sau față de activitatea autorităților la nivel local.

Comunicarea este invizibilă. Nu poți pune mîna pe ea. Nu poți lua două „comunicări” și să le compari, ținîndu-le în mînă, ca pe două telefoane. Doar timpul poate descoperi valoare unei strategii și, foarte des, o face prea tîrziu. Este prea tîrziu pentru Poliție și MAI?

 

Să tragem o linie

Ieri a avut loc prezentarea studiului „Evaluarea activității polițienești și reformelor Ministerului Afacerilor Interne. Percepții interne și externe”. Raportul public poate fi descărcat de pe pagina Institutului de Politici Publice.

Sunt două seturi de indicatori care m-au interesat mai mult: încrederea în poliție și satisfacția de activitatea Ministerului de Interne. Pentru primul avem două seturi de date, pentru că e un indicator măsurat și de Barometrul Opiniei Publice, făcut tot de IPP, dar cu alt chestionar.

 

politie1 politie2

 

Analiza tendințelor pe ambele seturi de date ne arată că în perioada sf. 2012 – sf. 2014 a existat o creștere semnificativă a încrederii în poliție. Rezultatul din noiembrie 2014 rămîne a fi recordul încrederii din toată istoria măsurărilor făcute în BOP (27 de măsurări din 2003 încoace).

Iată și graficul încrederii pe ministere. BOP-ul nu face astfel de măsurări așa că avem doar studiul MAI/IPP:

ministere1

Acest grafic arată că oscilația e doar parțial cauzată de scăderea generală a încrederii în guvernare. Sunt două ministere care ies din tiparul celorlalte – MAI și Ministerul Educației care în 2013 au făcut un salt în gradul de satisfacție al cetățenilor, iar căderea ulterioară, din 2015 nu a fost atît de gravă ca la celelalte ministere.

Căderea imaginii MAI și poliției poate fi și o oportunitate pentru actualul management nou al MAI, pentru că le oferă o linie de start ușor de depășit. Contextul general însă face foarte dificil acest lucru.