Categorie: Fără categorie

 

 

Soluția pentru toate problemele Moldovei: un nou steag!

Moldovenii de la Naslavcea pînă la Giurgiulești, de la Criva la Palanca așteptau cu mare nerăbdare rezolvarea tuturor problemelor lor. Și soluția a venit. Steagul!

Aveți probleme cu locurile de muncă? Na-vă un steag!
Aveți probleme cu drumurile proaste? Un steag nou o să vă ajute!
Copii tăi nu au acces la studii normale? Dă-le un steag nou!
Nu poți circula liber în Europa să-ți vezi prietenii și neamurile? Steagul, steagul e soluția.

Și pentru că nu era destul să ne batem cu capul în perete 20 de ani din cauza denumirii limbii, de ce să nu mai turnăm un pic de gaz pe foc cu o nouă problemă foarte, foarte importantă. Eu chiar mă mir cum de am putut trăi pînă acum fără să observ că am această mare problemă a steagului.

De la schimbarea becurilor la schimbarea steagurilor mă așteptam la niște etape intermediare. Cam brusc. Cu acest ritm steagul riscă să mai cîștige o dungă albă de-asupra și misiunea va fi îndeplinită.

 

Libertatea preşedintelui

(publicat în versiunea rusă a ziarului Capitala, cea română a avut probleme tehnice :)

Preşedintele Timofti are un mare avantaj, pe care, probabil, nu îl conştientizează. El este unica figură politică (devenită) importantă, cu o funcţie garantată pe 4 ani, care nu a făcut nici o promisiune electorală. El are libertatea să facă ce doreşte şi nu este legat de marele electorat – nu are nici o datorie electorală în faţa cetăţenilor Republicii Moldova.

Puţini oameni politici obţin un mandat cu o astfel de libertate. Orice rezultat şi orice iniţiativă a noului preşedinte se va plia uşor pe programul lui electoral, pentru că aceasta este o Tabula Rasa. Am scris mai sus că domnul Timofti nu conştientizează acest avantaj pentru că ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii a făcut prima promisiune importantă: „că va identifica mecanismele necesare pentru a scăpa țara de judecătorii care nu-și îndeplinesc onorat obligațiunile.”

Prerogativele preşedintelui nu sunt puţine – el e comandantul suprem al armatei, are dreptul la iniţiativa legislativă, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova, acreditează şi recheamă ambasadori, iar, în unele cazuri, chiar poate dizolva parlamentul. Totuşi, preşedintele nu poate da afară judecătorii. Anume că postul de preşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii este cel mai influent post, în acest sens. Şi acest post, Nicolae Timofti îl părăseşte.

Judecătorul Timofti se transformă în politicianul Timofti. Şi transformarea este dificilă. Din perspectiva politică, promisiunea lui Timofti este o împuşcătură în picior. Pentru că el a recunoscut, indirect, că nu a reuşit să scape ţara de judecătorii care nu-şi îndeplinesc onorat acţiunile. Şi nu a reuşit asta din poziţia ideală. Acum promite că o va face dintr-o poziţie mult mai incomodă pentru administrarea treburilor din justiţie.

Cetăţenii nu au mari aşteptări de la noul preşedinte. Ei se bucură că el a fost ales şi privesc mai departe la AIE-2 în aşteptarea marilor realizări. AIE e legată de promisiuni electorale clare, Nicolae Timofti – nu. Avantajul dat însă poate fi pierdut uşor prin promisiuni efectuate cu deficit de eleganţă şi puţin calcul politic.

 

Moldovana Jones: oraşul de o înaltă cultură urbanistică Ștefan-Vodă

Eu am fost în Ștefan-Vodă. Ceea ce nu m-a uimit în Ștefan-Vodă este numărul impresionant de Ștefan-Vozi. Dintîi Ștefan-Vodă se înalță maiestuos peste plitca și glia strămoșească:

StefanVoda (29 of 48)

Pe urmă el se uită îngîndurat la ieșirea Moldovei la mare:

StefanVoda (1 of 48)

Pe urmă Ștefan Vodă apără o cetate și două mănăstiri de dihanii necurate cu crucea:

StefanVoda (2 of 48)

Dar asta nu m-a uimit — e normal în Ștefan-Vodă să fie mult Ștefan-Vodă. Ce m-a uimit este că în Ștefan-Vodă sunt foarte mulți copii. Ei mișună cîte unul și în grupuri peste tot. Unde nu te întorci — dai de copii.

StefanVoda (10 of 48)

Pentru că și copii și Ștefan-Vozi în Ștefan-Vodă sunt mulți, uneori aceștia se întîlnesc:

StefanVoda (12 of 48)

Copiii se simt atît de liberi în Ștefan-Vodă încît se primblă singuri prin băltoace fără nici o grijă. În Ștefan-Vodă sunt mulți copii și ei nu se tem să iasă în stradă.

StefanVoda (13 of 48)

Copiii în Ștefan-Vodă aleargă repede pe picioare subțirele și scurte:

StefanVoda (30 of 48)

Dar cînd se maturizează, ei merg agale pe picioare groase și lungi:

StefanVoda (31 of 48)

Oamenii din Ștefan-Vodă au de ce să fie mîndri – orașul lor are trotuare pavate de la un capăt pînă la altul, iar pe margini sunt scăunele și urne de gunoi. Pe alocuri orașul arată foarte atrăgător şi te invită să rămîi în spaţiul public:

StefanVoda (3 of 48)

În spaţii protejate este plasată cu grijă arta:

StefanVoda (4 of 48)

StefanVoda (6 of 48)

Băncile, chiar cînd sunt de lemn şi amplasate departe de orice clădire, sunt întregi, cu toate că par vechi. Uimitor:

StefanVoda (7 of 48)

Primăria a încercat să salveze stîlpii de anunţuri, colorîndu-i în tricolor, cu speranţa că simbolurile sfinte vor opri motorul comerţului. Nu:

StefanVoda (8 of 48)

Treptat-treptat, clădire cu clădire, Ştefan-Vodă se integrează în Europa:

StefanVoda (9 of 48)

Şi asta se vede şi după cum se comportă locuitorii. Locuitorii circulă cu bicicleta, de parcă ar fi în Olanda şi nu în Ştefan-Vodă:

StefanVoda (15 of 48)

Ei sunt mîndri că circulă cu bicicleta. Şi bine fac!

StefanVoda (35 of 48)

Iar lîngă şcoala de arte Maria Bieşu există chiar şi o parcare pentru biciclete! Repetăm în cor şi batem din palme: par-ca-re pent-ru bi-cic-le-te! Şi eu nu ironizez, chiar respect oamenii din Ştefan-Vodă pentru asta:

StefanVoda (5 of 48)

Acolo unde nu există parcări pentru biciclete, oamenii din Ştefan-Vodă încuie cu lăcata bicicletele de o spiţă şi de armatura unui stîlp de beton:

StefanVoda (22 of 48)

În Ştefan-Vodă primăria e foarte ingenioasă – pentru a salva staţiile de afişaj au plasat table pentru anunţuri lîngă fiecare staţie. Acum staţiile sunt aproape curate, iar tablele — pline:

StefanVoda (26 of 48)

Acelaşi procedeu este folosit cu aparent succes pentru a apăra chioşcul de presă de afişaj:

StefanVoda (17 of 48)

Ce se mai întîmplă în Ştefan-Vodă?

StefanVoda (16 of 48)

În faţa primăriei iluminaţia se face cam aşa:

StefanVoda (14 of 48)

Totuşi, nici Ştefan-Vodă nu e păzit de vandali care distrug staţiile. (Atenţie la copiii de pe fundal – în Ştefan-Vodă sunt cu adevrat o mulţime de copii. Localnicii mi-au confirmat cu bucurie că natalitatea deja depăşeşte mortalitatea în oraş, din păcate nu şi în raion…)

StefanVoda (19 of 48)

Uniunea Europeană face reclamă la graniţe. Iar sub panou, fără a bănui nimic, circulă voioşi copiii:

StefanVoda (20 of 48)

În piaţa de flori tot e plin de copii. Eu chiar cînd încercam să nu-i observ — nu reuşeam. Renaşte Moldova, renaşte, măi băieţi!

StefanVoda (23 of 48)

Chiar şi lîngă piatra lui Ghimpu din Ştefan-Vodă circulă nestingherit grupuri de copii.
StefanVoda (25 of 48)

Cu toate că cineva a săpat deja o groapă alături…

StefanVoda (24 of 48)

Anume în Ştefan-Vodă echipa de la emisiunea MythBusters a reuşit să taie cu bărdiţa ce era scris cu peniţa:

StefanVoda (27 of 48)

Primblîndu-mă prin Ştefan-Vodă eu am aflat că aici a fost colonia de nemţi Chizîl. Cei 240 de germani au fost strămutaţi în 1940 în Germania. Nu am găsit în oraş urme arhitecturale de-ale lor, dar nici nu am avut un ghid pe măsură.

StefanVoda (39 of 48)

În schimb Eminescu e cam slăbuţ în Ştefan-Vodă. E drept că era frig.

StefanVoda (36 of 48)

Încă un know-how local: reciclarea baloanelor de gaz, care se transformă uşor, uşor se transformă, se transformă… în două urne foarte comode:

StefanVoda (21 of 48)

StefanVoda (41 of 48)

Copiii tot ieşeau din nişte clădiri şi intrau în altele, fără nici o logică:

StefanVoda (32 of 48)

Iar în sediul Consiliului Raional am găsit cel mai bun argument pentru reforma şcolară: cu adevărat avem nevoie de o concentrare a cheltuielilor pentru a avea bani de investiţii şi drumuri. Cu toate că e foarte dubios să investeşti în drumuri 0,2%.

StefanVoda (34 of 48)

Şi reforma şcolară merge polnăm hodom. Mulţimile de copii se duceau la autobuzul şcolar, care urma să-i ducă în satul lor, după lecţii:

StefanVoda (37 of 48)

Pe autobuz scrie Hai cu noi la o şcoală mai bună. Dinăuntru şoferul mă urmărea atent şi încruntat, probabil se gîndea că sunt vreun uzurpator sau vreun oligarh:

StefanVoda (38 of 48)

Pe piaţa centrală am găsit aceste vaze colorate:

StefanVoda (43 of 48)

Şi acest monument care a explicat multe din cele văzute anterior. În Ştefan-Vodă a existat un urbanist căruia cetăţenii i-au pus un monument. Eu prima dată în viaţa mea am văzut monumentul unui urbanist:

StefanVoda (42 of 48)

Dar de fapt eu mă îndreptam spre Incubatorul de Afaceri din Ştefan-Vodă:

StefanVoda (44 of 48)

El deja e gata de deschidere:

StefanVoda (45 of 48)

Dar spaţiile lui de oficii şi de producere vor trebui să mai aştepte cei 19 oameni de afaceri care vor învăţa din practică să-şi transforme ideile în bani:

StefanVoda (46 of 48)

Pentru că ei abia învaţă cum să scrie planuri de afaceri. Şi locuri mai sunt. Aşa că sunaţi prietenii şi neamurile din Ştefan-Vodă şi spuneţi-le să meargă la Consiliul Raional să întrebe detalii despre incubatorul de afaceri. Timp a rămas foarte puţin!

StefanVoda (1 of 1)

Iar uşile sunt deschise pentru toţi!

StefanVoda (48 of 48)

 

Războiul clanurilor: întoarcerea Djădaiului

Am un unchi în Elveţia şi cu el s-a întîmplat odată aşa un caz interesant. A ieşit din casă, a luat cu el sacoşa de gunoi, dar a uitat să o arunce în container şi a pus-o în maşină. Cînd ieşea din sătucul în care stă şi-a adus aminte şi a aruncat sacoşa în containerul unui consătean. Seara, cînd s-a întors acasă, şi-a găsit pachetul cu gunoi în faţa uşii şi o citaţie de la primărie să achite o amendă de vreo 200 de franci elveţieni.

Rezultatul: unchiul meu niciodată nu va mai pune gunoiul lui în containere străine.

O situaţie similară în Moldova ar putea să se desfăşoare după alt scenariu. Vecinul care a văzut fapta greşită a unchiului nu va merge la primărie sau la poliţie. El va povesti vecinilor cît de rău e unchiu-miu. Va povesti neamurilor cît de rău e unchiu-miu. Vecinii şi neamurile îl vor susţine emoţional şi exagerînd, pentru asta şi sunt cumătrii, nu?

Seara unchiu cînd va veni acasă va vedea în faţa uşii o gloată de consăteni supăraţi care îi vor arunca gunoiul în faţă şi îl vor numi în fel şi chip. În ajutorul unchiului ofensat vor sări, desigur neamurile şi vecinii lui, pentru asta există cumătrii, nu? Va ieşi o ceartă în tot satul din cauza unui pachet de gunoi, urmată de acţiuni diversioniste de tip aprinsul paielor, călcatul gîştelor, murdăritul rufelor, vorbitul de rău de nevastă ş.a.m.d

Poate exagerez. E cert însă că sunt martor al multor cazuri cînd părţile nu ştiu să aplaneze un conflict. Două cazuri recente:

1. Sandu Grecu vs. o vînzătoare, transformat în românii versus ocupanţii

Bloggerul şi jurnalistul sportiv Sandu Grecu, a fost apostrofat în rusă de o vînzătoare, în timp ce nota preţurile într-un magazin. Sandu nu a cerut Condica de sugestii şi reclamaţii să comunice proprietarului şi autorităţilor despre nedreptatea care i s-a făcut. El nu a dat magazinul în judecată ca să ceară despăgubiri pentru daunele morale pricinuite. El a scris o postare cu titlul Cum am fost înjosit ieri pentru că am îndrăznit să vorbesc în română.

Articolul, evident, a devenit extrem de popular. Sute de comentarii au început să ungă orgoliul rănit al suferindului. Printre zecile de români patrioţi sincer oripilaţi, s-au băgat şi cîţiva provocatori care puneau paie în foc să rîdă de inconştienţa spectacolului. Peste 2000 de oameni au citit articolul. 240 l-au recomandat prietenilor.

Rezultatul: Zero.

Printre cele 140 de comentarii, unul descrie un caz similar, gestionat cu sînge rece:

Comentariul #88:
19.08.2011. CHIȘINĂU, GREEN-HILLS MARKET. M-am adresat vânzătoare în română. Mi se răspunde în rusă să întreb încă o dată. La întrebarea mea, dacă cunoaște româna, tot în rusă mi se răspunde că nu cunoaște. Îi spun că comform legislației trebuie să cunoască limba de stat, la care tot în rusă mi se spune să fac comanda. CATEGORIC NU FAC COMANDA, ÎI CER ADMINISTRATORULUI CARTEA DE RECLAMAȚII, în care expun cele întâmplate. Înscriu și numărul meu de mobil, cu rugăminte în a mă informa despre măsurile întreprinse. În cazul în care în acest market nu se vor lua măsurile de rigoare am să încerc să stau de vorbă cu directorul marketului. Dacă se iau măsuri-e bine. Dacă nu scriu o cerere la Direcția pentru Protecția Consumatorului. Din câte sunt informat această Direcție este în drept să-i aplice marketului pentru o astfel de încălcare o amendă de 7000 lei. Dacă nici aici nu găsesc dreptate, dau Direcția de Protecție a Consumatorului și Marketul în judecată. Cer să mi se compenseze cheltuiele (enorme) pentru serviciile avocatului și o sumă frumușica pentru prejudiciul moral.
PS. De atunci și până în prezent la Green Hills am fost deservit așa cum se cuvine, răspunzându-mi-se tot timpul în română.

2. Oleg Brega vs. Privesc.eu, transformat în Societatea Civilă vs. Blogerii

Oleg Brega a fost înjurat pe site-ul privesc.eu. El putea face ca Sandu Grecu. Putea scrie o postare emoţională şi cu chemări la solidaritate antibădărănească. A făcut altfel. A făcut cum e normal – a dat site-ul în judecată.

Eu nu sunt jurist şi nu pretind că opinia mea e relevantă pentru caz. Pe site-urile noastre de ştiri se înjură. Mult. Cuvîntul pidar pe unimedia apare de 16.000 de ori. Pe site-urile de ştiri din Marea Britanie şi SUA nu se înjură. Mă rog. Fuck apare pe CNN.com de 6 ori. Au şi moderatorii de acolo scăpări. Justiţia din Moldova urmează să decidă dacă e OK sau nu să ne înjurăm în public online.

Ieri prima instanţă a dat dreptate lui Brega. Privesc.eu va trebui să plătească 5200 de lei. Evident că privesc.eu merge la Curtea de Apel. E corect şi bravo lor. În cazul lor concret cred că un avocat decent îi scoate uşor la apă curată. Un anonim e numit de alt anonim cu un cuvînt care încă trebuie de demonstrat că e denigratoriu şamd.

Dar aici începe aprinsul părului în cap. Cei de la privesc.eu au scos rufele în public. Îl respect mult pe Vitalie Eşanu, dar în acest caz el nu a procedat chibzuit. S-a supărat. E normal, oamenii se supără.

A pornit avalanşa. Cîteva titluri: Atenţie, societatea civilă!Atenție! Ne paște HomoBregaCrațiaRepublica Moldova: Procesele kafkiene împotriva libertății de exprimare cu marca “Oleg Brega and Co”, Homosexualii vor să supună Presa?, Plin de ura si revolta de dimineata #blega şamd.

Iată aşa, Vitalie… E destul să pui o fotografie neinspirată şi devii liderul văicăriştilor profesionişti.

Rezultatul: vor fi multe scîrte de paie aprinse, marşuri cu furci şi coase prin centrul satului, inscripţii urîte pe garduri şi razborci cu neamuri şi vecini.

Celor care vor ca eu să ţin cu cineva – pas. Aştept o cauză mai bună.