Și toți s-au bucurat

Agripina tare s-a bucurat. S-a bucurat pentru că la știri toți erau bucuroși. Și pentru că toți așteptau o schimbare și ea tot aștepta o schimbare. Spre bine. Că dacă va fi mai bine poate și oamenii vor cumpăra mai mult și poate or cere mai puțin pentru arendă. Așa că Agripina era bucuroasă. Și Aliona de la buticul de alături tot era bucuroasă. A sunat-o. Tî uvidela, Gripușca, skoliko samaliotov, a întrebat-o. Clar că o văzut.

Savelii Matveevici era tare bucuros. Era încă la lucru și a văzut că toți, fix ca el, înăuntru îs bucuroși, da pe față arătau că îs îngrijorați. Subalternii îl priveau, parcă așteptînd să ia de la el dezlegare să se bucure. Și văzînd asta, domnu primar, chiar dacă era membru de partid, a zîmbit colectivului și a zis: Nu ce, băieți? Am scăpat? Și ei și-au dat bucuria pe față. Se pare că am scăpat, i-a răspuns vice-primarul, care avea și el dosare.

Domnul Ciobanu era bucuros. S-a reținut la lucru, ca de obicei. Televizorul era deschis, de data asta cu sunet. S-a uitat peste dosarele de pe masă. Trebuiau sortate – care mai trebuiesc, care nu mai trebuiesc și care niciodată nici n-o trebuit, dar le făcuse pentru orice caz. Cam jumate pot fi aruncate, s-a gîndit domnul Ciobanu, dar în aer era atîta bucurie, încît a deschis fereastra să intre răcoarea serii și și-a aprins o țigară. Șeful lui a ieșit grăbit din clădire și a intrat în Jeep. La lumina automată din salon, domnul Ciobanu i-a zărit zîmbetul. Crede că nu-l vede nimeni, s-a gîndit domnul Ciobanu.

Carolina a răsuflat ușurată. În ultimul timp nu avea presimțiri bune. Banii puși de-o parte îi ajungeau pe restul vieții, dar să iasă din schemă băieții n-o lăsau. „Nu e cel mai rău variant”, se gîndea ea trecînd o nouă stopcă de hîrtii prin schredder. Mitea de-amu magnetizase toate hardurile, mai rămînea și acasă să verifice dacă o rămas vre-un file. Și pentru orice caz o să mai transfere odată bitcoinii ceia în alte șapte conturi. „Foarte bine”, repeta ea bucuroasă. „Foarte bine, era deja timpul.”

Domnul Vlad a închis ochii. A înțeles că gata. Știa că acest moment va veni. Din adîncul corpului, inexplicabil, i s-a ridicat prin gît spre față o caldă bucurie. A aruncat ochii peste fereastră, de-asupra orașului. Nu-i va fi dor. Oamenii ceia încă bodogăneau ceva, dar el se gîndea la a lui. Ultimele luni au fost un coșmar. În fiecare clipă menținea echilibrul și-i ținea pe toți laolaltă și ascultători. Acum era liber de ei, de luptă și de țara asta de debili, care așa și nu au înțeles nimic. „Nu și pohui”, s-a gîndit domnul Vlad. Era relaxat, pentru prima dată în ultimii ani nu avea nici o urgență. S-or lămuri ei și singuri mai departe. A zîmbit.

Ceva foarte mare s-a dezlegat. Era iunie, era cald, pe cer lumina Jupiterul și pentru cîteva clipe toți erau bucuroși. Toți au scăpat. Pînă una alta, erau liberi.

It’s always around me, all this noise, but
Not really as loud as the voice saying
„Let it happen, let it happen (It’s gonna feel so good)
Just let it happen, let it happen

All this running around
Trying to cover my shadow
An ocean growing inside
All the others seem shallow
All this running around
Bearing down on my shoulders
I can hear an alarm
Must be morning

 

Curtea Quantică

Moldova e prima țară în lume în care a fost testată în practică teoria multiversului. Pentru cîteva zile ne-am bucurat de două realități. Pentru că puține state din lume au calitatea resurselor umane și detașarea de logică necesare pentru a încerca experimente de complexitatea celui la care am fost recent martori, rezultatele sunt analizate minuțios în toate institutele atomice serioase.

(c) Alina Ponomariov

Despre ce e vorba?

La 8 iunie 61 deputați s-au adunat în Parlament și au început să vrăjească o majoritate. Curtea Constituțională a declarat „ab initio” (adică de-amu-nainte) toate deciziile acelui parlament neconstituționale. Dar Parlamentul și el a declarat instituțiile statului, inclusiv Curtea – captive și deciziile curții – ilegale.

Și aici realitatea s-a împărțit în două.

În realitatea A, Curtea Constituțională A avea tot dreptul să dea verdicte, cei 61 de parlamentari A erau uzurpatori, iar guvernul Maiei Sandu A – ilegal.

În realitatea paralelă B, Curtea Constituțională B era captivă, deciziile acesteia ilegale, iar guvernul Sandu B absolut legal.

N-o să înșir acum povestea detaliată a glorioasei revoluții, pentru că asta e irelevant la nivelul subatomic al experimentului. Doar cîteva observații.

Șase zile aceste două realități paralele au fost menținute cu efort enorm din partea moldovenilor. În realitatea A, Moldova a vîndut Stadionul Republican Ambasadei SUA și a mutat ambasada din Tel Aviv la Ierusalim.

În realitatea B a fost demis șeful IGP, s-a rechemat de la Washington ambasadoarea și s-a anunțat organizarea Marșului Poporului.

Un moment-cheie pentru experiment a fost prăbușirea realității A la 14 iunie, cînd toți savanții de acolo și-au luat eprubetele și au dispărut în gaura neagră. Se părea că realitatea B ar fi devenit unica realitate, dar quantul e quant. E imprevizibil.

Curtea Constituțională A s-a întrunit la 15 iunie și a anulat deciziile făcute în realitatea A. Un lucru absolut absurd din punctul de vedere al unicii realități rămase B.

Dacă decizia din 15 iunie este legală, atunci Curtea A activat legal în toată perioada și reiese că și deciziile inițiale ale Curții A u fost în vigoare. Și mai reiese că instituția Curții Constituționale B rusc s-a autodezcaptivat. Or, în realitatea B nu există o procedură de dezcaptivare și nici un juriu care să consemneze dezcaptivarea instituției. Poate Curtea A rămas captivă?

Dacă decizia Curții A/B din 15 iunie este ilegală (pornind de la premiza că CC A continuat să fie captivă și nu a putut, ca baronul Munchausen să se scoată singură din captivitate), atunci deciziile A nterioare rămîn legale, pînă o nouă componență descpativată și (desigur) apolitică și independentă a Curții le va anula. Dar pentru că viitoarea componență a Curții va fi absolut independentă și apolitică, nu putem încă ști sigur că deciziile vor fi anulate. Poate vor fi lăsate în vigoare? Nu știm.

În orice caz, relipirea celor două realități s-a făcut cu mai multe paradoxuri. Miniștrii B au mers să preia de la Miniștrii A (uzurpatori, desigur) fotoliile. Șeful IGP A și-a dat demisia. Marșul Poporului (B) a fost anulat, semn că instituțiile s-au descaparat, totuși.

Sunt multe întrebări irelevante în bani, dar cruciale pentru experiment. Cine din miniștri va primi salarii pentru această săptămînă? Cui i se vor socoti aceste 5 zile de muncă asiduă la stagiu? Dar la șefia IGP – ce va fi scris pentru perioada 9-14 iunie? Sunt întrebări importante pentru determinarea rolului observatorului asupra superpoziției. Dacă primesc bani miniștrii A, iese că miniștrii B sunt uzurpatorii. Dacă primesc bani miniștrii B, iese că miniștrii A sunt uzurpatorii. Dacă vor primi bani ambii (experimentele costă) înseamnă că experimentul a dus la stricarea definitivă a realității.

În tot acest vîrtej, se simte un cîmp cuantic. Așa o eliberare de gravitația constituțională. Totul devine ușor, totul plutește în aer, totul pare ireal. Pînă ne deprindem, zic optimiștii. Cu ce anume? întreabă savanții.

Vom afla. Колайдерул аге с-о заводит.

Маҥ таган аттардыҥ,
Jаражын, jаражын,
Чӧйилип барааткан,
Аргымак аттардыҥ.

Сакыгар, cакыгар,
Сакыгар, нӧкӧрлӧр,
Сакыбай мени,
Маҥ тада бердилер.

Аттар, аттар,
Аргымак аттарым.
Сакыгар, cакыгар,
Сакыгар, нӧкӧрлӧр.

Кажайган каскактаҥ,
Меҥдештӱ тӱшкилейт.
Кажы ла тӱнде олор jорыкта.
Кырлыктыҥ суузын,
Меҥдештӱ кечкилейт.

Аттар, аттар,
Аргымак аттарым.
Сакыгар, cакыгар,
Сакыгар, нӧкӧрлӧр.

Аттар, аттар,
Аргымак аттарым.
Сакыгар, cакыгар,
Сакыгар, нӧкӧрлӧр.

 

Documentarul Moldova 89-91 va fi arătat la Moldova 1

Anul trecut am lucrat la un film documentar despre independența Moldovei. Am fost invitat în proiect de regizorul Eugen Damaschin și producătorul Anastasia Primov. Treaba mea a fost să fac documentarea, scenariul și interviurile cu cei 16 oameni care apar în film. E vorba de Mircea Snegur, Nadejda Brînzan, Vladimir Voronin, regretatul Stepan Topal, surorile Osoianu, Iurie Roșca,  Igor Dînga, Lică Sainciuc, Nicolae Pojoga, Eduard Volkov, Vasile Malanețchi și Sergiu Musteață.

Asta e partea vizibilă a efortului.

În paralel au mai fost discuții și negocieri cu mai mulți protagoniști interesanți și care aveau ce povesti, dar din varii și fără motive multe negocieri au rămas fără finalizare.

S-a adunat un material enorm, bine filmat, datorită echipei de operatori conduse de maestrul Roman Canțîr. Din vreo 30 de ore de interviuri, în montaj au intrat vreo 70 de minute.

E mult de vorbit despre acest film, dar o să spun mai multe după ce o să-l vedeți.

Va fi arătat la Moldova 1, sîmbătă, 23 martie 2019, la ora 20:00.

Să nu spuneți că nu v-am spus.

Iaca trăileru:

 

Izba Gepidului - un nou restaurant în centrul capitalei

Spațiu ai găsit. Reparație ai făcut. Tot felul de bîrne primitive date cu lac și capete de mistreți ai atîrnat. Mese din lemn masiv și fețe de masă cu broderie roșie ai întins. În fața ușii ai pus cactuși, gnomici și inscripția „În curînd…” În spatele clădirii stă o căruță plină cu fîn. În viceu de-asupra unitazului atîrnă un ghiveci cu flori din plastic. Pe pereți – o suliță, harta României Mari, fotografii din secolul XIX, polobocele cu desenul unui strugure sub care scrie Moldova și covorașul cu Eminescu un pic încrușăt.

Totu-i gata.

Vreo trei nunți – deja rezervate. Ai ristaran. Tradițional.

Dar n-ai denumire.

Nici o problemă – te ajutăm noi. Alege din prima coloană cuvîntul din dreptul inițialei prenumelui și din a doua coloană cuvîntul din dreptul inițialei numelui de familie și ai denumirea ideală.

Turnați jin și dați găluște.

 

A – Casa

B – Bojdeuca

C – Spelunca

D – Beciul

E – Izba

F – Popasul

G – Curtea

H – Gura

I – Lunca

Î – Urletul

J – Zabegalovca

K – Samovarul

L – Prispa

M – Șezătoarea

N – Sfatul

O – Mansarda

P – Hăleala

R – Cuptorul

S – Bordeiul

T – Sărăieșul

U – Botezul

V – Podnavesul

W – Herghelia

Y – Coștireața

Z – Pridvorul

A – Dacului

B – Getului

C – Geto-dacului

D – Daco-românului

E – Haiducului

F – Costobocului

G – Gepidului

H – Pîrcălabului

I – Basarabiei

Î – Boierului

J – Jupînesei

K – Mușteriului

L – Vânătorului

M – Neamului

N – Patriotului

O – Voievodului

P – Trădătorului

R – Mancurtului

S – Ocupantului

T – Domnitorului

U – Sihastrului

V – Potlogarului

W – Baistrucului

Y – Cocostârcului

Z – Dăinuirii

Ce denumire are restaurantul tău?

*Acest articol nu a fost sponsorizat de Curtea Boierului, Casa Dacă, Vatra Neamului, Roata Vremii, Casa Mamei, Popasul Dacilor, Colina Pinului, Curtea Moșului, Crama Basarabiei, Villa Etnică, Casa din Luncă, Cetatea Veche, Popasul Călătorului, Gura Cuptorului, Casa Armenească, Casa Nașului, Cuptorul cu lemne,  sau alte restaurante excelente cu bucătărie incredibil de tradițională.

 

Da amu? Peste tăt - numa banane!

Iaca xlovu Nanu Tolea. Be de crapă, da cînd s-apucă de lucru – nimeni în brigadă nu lucrează așa bine ca dînsu. Sau să zicem Mașa de la magazin. Amăgește la kilogram da tot timpul îmi spune dacă carnea e proaspătă și ce salam mai bine să nu cumpăr. Sau iaca Artiom. O lună își bate femeia da pe urmă un an o țîne ca pe-o caralevă.

Tăț au cîte ceva. Dacă să cați așa să te-anini.

Iaca Ivan Vasilevici. Fură din biuget ca un nasos, da cînd ț-a trage un anecdot la pauza de masă, tot colectivu se tăvălește pe sub masă. Tare bun om. Sau iaca Liubovi Alexandrovna – tot timpul se-ntîrzie cu scrisorile, da în schimb un an jumate o adus mai departe pensia bunicii, Dumnezeu s-o ierte. Sau iaca vecinu ist nou, cum îi zice – Denis. Om mai spurcat la gură nu găsăști, da cine a venit să-mi încarce acumuliatoru cînd am rămas în drum? A?

Așa-i. Cum n-ai da, ceva e rău, da ceva nu-i bine.

Fes, Morocco

Iaca ieri m-am dus la pădure să-mi ieu cîtevai cuburi. Ap ce crezi, pădurarul cela nou, animalul n-o vrut în ruptul capului. Nici cu bani, nici cu lăcrimi. Da baistrucu ista al meu zice – bravo păduraru că păzește pădurea, zice. Poate să te las în pădure zic. Ț-închipui? Zic, tu nu crede tăt ce te-nvață la școală, că mîine-poimîine ni-i veni român acasă. Da de-nghețat anu ista o să înghețăm, zic, ecologic, dacă tare vrei.

Nu-i rău fără ghine.

Iaca cumătru Ion s-o dus la Rusia cu mere, l-o ținut în vamă o săptămînă, o intrat în datorii de s-te ferească Dumnezeu, numai pe frigider și pe tot ce era acolo de plătit. Asta prin nouășcinci, îmi pare că. Și pe drum înapoi, ușis vine, ușis. N-o rămas pe dînsu nică de om. Distrus era, înțelegi? O intrat într-o cantină sub Kiev și pe loc s-ondrăgostit de dînsu Lizocica ceea a lui, haholca. Zice cînd l-am văzut așa de ușis, zice, am știut că-i a meu. Așa-i e femeie. I s-o trezit ceva într-însa. Iaca al patrulea copchil îi-n clasa șăsa. Da vinde bî merele celea și cine știe ce ajiunje?

Așa că, vorba ceea.

Iaca eu pri soiuze jisam banane cu ochii deschiși. Prășăm și mă închipuiem cum mănînc banane. Doamne ferește ce mai vroiem banane. Da amu? Peste tot banane și ce crezi? Nu pot în ochi să le văd.

Ascultă ce-ți spun.