Etichete: igor-dodon

 

Consecințele retragerii lui Marian Lupu din alegeri

Exercițiul de mai jos nu pretinde la exactitate, dar tendința identificată și concluzia le consider valabile. El ne va ajuta să înțelegem de ce PD a decis să îl retragă pe Marian Lupu și de ce Iurie Leancă (aparent paradoxal, dar, de fapt în aceeași logică) rămîne în cursă.

Deschidem un excel și pornim.

 

Datele de start

În exercițiul nostru simplu vom lucra cu modelarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din primul și unicul tur. Vom compara rezultatul ipotetic cu Lupu în ecuație și apoi rezultatul ipotetic fără Lupu în ecuație.

Evident, nu avem de unde să știm care sunt intențiile de vot pentru moment. Sondajele au marjă de eroare și în plus, în aceste ultime zile înainte de scrutin au loc evenimente ce pot influența comportamentul alegătorului semnificativ. De aceea nu voi pretinde aici că fac un pariu pe rezultate. Nu îmi propun să gicesc cît mai exact rezultatele reale ale primului tur. Asta nu e atît de relevant pentru identificarea modificărilor produse de retragerea lui Lupu.

De aceea vom porni de la datele Barometrului Opiniei Publice din octombrie 2016 (link la fișierul PDF) și anume intenția de vot pentru prezidențiale. În noiembrie 2014 BOP-ul a prognozat destul de bine rezultatele finale:

bop14

Iată ce spune BOP-ul acum:

respondenti_decisi

După cum observați, va trebui să facem cîteva manipulări grosolane, ca să putem genera datele inițiale ale problemei.

În primul rînd vom face o asumare nu chiar exactă, că absolut toți votanții lui Andrei Năstase vor merge la alegeri și vir da votul pentru Maia Sandu, așa că vom adăuga Maiei Sandu cele 12,5% (operația 1).

Apoi vom adăuga 1,2% de intenție de vot pentru Ina Popenco, scoasă din cursă, lui Igor Dodon, aici cred că nu apar mari erori de aproximare (operația 2).

În al treilea rînd va trebui să distribuim o parte din cei 6,4% de „altcineva” printre candidații din cursă, pentru că Ana Guțu, Maia Laguta, Valeriu Ghilețchi și Silvia Radu nu însumează 6,4% din opțiunile de vot. Dacă ar fi așa, atunci cel puțin unul din ei ar fi avut un rezultat de peste 6,4/4=1,6, și ar fi apărut mai sus de Ina Popenco și Mihai Ghimpu în opțiunile de vot. Vom distribui 3,2% din acest pool celorlalți candidați (operația 3).

Avem așa un rezultat procentual:

datestart

OK, să presupunem că astea ar fi intențiile de vot procentuale. Ele sunt aici pur teoretice, pentru că sondajul nu ia în calcul votul de peste hotare, nu ia în calcul resursa administrativă și nu ia în calcul eventualele falsificări. Repet – e doar un exercițiu.

Ce înseamnă aceste procente în oameni?

La alegerile parlamentare din 2014 au participat 1,650,000 de alegători. În 2010 la parlamentare au participat 1,733,000. În 2009 – 1,590,000. Noi nu avem alegeri prezidențiale recente să putem evalua gradul de interes al cetățenilor pentru aceste alegeri. Presupunerea mea este că nu vom avea mare entuziasm și participarea va fi modestă. Să presupunem că vor ieși să-și exprime votul 1,600,000 de oameni. Transformăm procentele în voturi:

lupueste

Ce vor face alegătorii democrați?

Este greu de prevăzut exact comportamentul alegătorilor democrați după decizia neașteptată de ieri. Marian Lupu a avut o campanie scumpă, intensă, o campanie locală foarte bine organizată. E greu de crezut că activiștii și membrii PD din teritoriu vor continua cu aceeași rîvnă să promoveze votarea Maiei Sandu, mai ales după etichetarea acestui gest drept „cadou otrăvit” de către ultima. E greu de crezut că primarii dependenți de PD vor îndemna cu aceeași rîvnă cetățenii din localitățile lor să voteze cu PD, știind că acum conducerea partidului nu va mai verifica performanța fiecăruia pe baza rezultatelor din circumscripția lor. Totuși, e una să fii verificat în localitatea ta sau la sectorul tău după cîte voturi sunt pentru Marian Lupu și e cu totul altă situație cînd e vorba de a susține pe Maia Sandu.

De aceea eu presupun că în rîndurile susținătorilor PD reacția cea mai mare va fi de neparticipare la alegeri. Vom evalua scenariul unei neparticipări masive (scenariul A – 95.000 din electoratul PD refuză să meargă la vot) și scenariul B – al pasivității moderate (o treime – 60.000 de simpatizanți PD nu merg la vot).

Ce vor face cei care vor merge la cabine, totuși? O parte din ei vor vota Maia Sandu, probabil, o altă parte, posibil se vor orienta spre Iurie Leancă; dar eu presupun că cei mai mulți, în special în raioanele de nord ale țării vor vota masiv pentru Igor Dodon. Vom presupune aici, destul de optimist, că voturile electoratului PD care va merge la vot se vor împărți egal între Maia Sandu (45%) și Igor Dodon (45%), cu 10% din ele mergînd la Iurie Leancă.

Care este situația în cele două scenarii?

scenariuab

În ambele scenarii rezultatul lui Igor Dodon în primul tur crește cu 5-6%. Asta se datorează a doi factori obiectivi – pasivitatea electoratului PD va duce la micșorarea bazei electorale, respectiv fiecare vot crește în însemnătate. Pasivitatea electorală favorizează liderul din sondaje. Al doilea factor – electoratul PD nu o va susține masiv pe Maia Sandu, după o campanie foarte agresivă contra acesteia.

După retragerea lui Marian Lupu, Igor Dodon a făcut cîțiva mari pași spre victoria din primul tur.

În această logică electorală, este explicabil gestul „neașteptat” al lui Iurie Leancă de a rămîne în alegeri. Cei 3% ai lui Leancă vor vota cu toții pentru Maia Sandu în cazul retragerii. Nu vor sta acasă.

Acum Igor Dodon se gîndește de unde să mai găsească 25-30.000 de alegători să își asigure victoria din primul tur. Dar chiar dacă ia doar 49% în această duminică, liderul PSRM poate conta pe tot electoratul lui Ciubașenco pentru un tur 2 relaxat. O victorie ușor de prevăzut, despre care am scris în august.

O notificare importantă: scenariile de mai sus NU reprezintă o prognoză. Ele doar sunt folosite pentru a arăta cum (a) pasivitatea previzibilă a electoratului PD plus (b) împărțirea lui între cei doi favoriți, modifică rezultatele procentuale ale votului. Care este direcția.

Vom putea face concluzii duminică.

 

P.S. În toiul campaniei prezidențiale, puțini au atras atenția la intenția de vot pentru eventualele parlamentare. Priviți acest tablou. Se întîmplă lucruri importante în politica din Moldova:

Intenția de vot pentru partide

parlamentare

 


.

 

Calmculul lui Dodon

Dodon e calm. Calculul lui e următorul – pentru a intra în parlament are nevoie de 60.000 de voturi. El contează pe minim 20 de mii în Chișinău, 10 mii în UTAG și 7-8 mii în Bălți. Rămîn cîte 600 de oameni din fiecare raion. El e sigur că trece pragul în caz de alegeri – pe centru-stînga concurența e slabă. De aceea el nu se teme de alegeri. Dar alegerile sunt, pentru Dodon planul B.

Planul A este alegerea președintelui. În cazul alegerii președintelui, cu aportul socialiștilor, Dodon e încrezător că partidul lui va crește. Inclusiv în ce privește fracțiunile.

Azi a avut loc un nou offline cu Igor Dodon. Chiar în timp ce liderii AIE renunțau în direct la Moldova 1 la referendum. Dodon a fost uimitor de sincer, dar multe din cele spuse vrea să rămână off the record. O să încerc să-mi forțez discernămîntul pentru a transmite cît mai multe din cele discutate, fără a trece liniile roșii care ar afecta relațiile omului cu cei din jur.

1. PCRM

Dodon m-a bucurat confirmînd în detaliu comentariile mele din noiembrie. El a plecat pentru că Voronin nu a reușit să mențină echilibrul între grupările din partid. PCRM-ul e puternic atît timp cît e condus de Voronin. Comuniștii vor numai anticipate, pe de o parte, pentru că alianța e în trend negativ, iar ei încă se mențin. Pe de altă parte (mai profundă), pentru că Voronin vrea să curățe listele și să scape de oamenii nesiguri, dar și de ”antropologi”, care îl țin în pat (șahistic vorbind). Apropo de șah, Igor Dodon, on jă președintele Federației de Șah, ne-a anunțat că săptămîna viitoare în Chișinău va veni Anatolii Karpov, fostul campion mondial.

Comuniștii nu vor reuși cu varianta violentă de răsturnare a puterii. Nu sunt credibili și provocările primitive pe care le fac doar îndepărtează de ei forțele pragmatice și temperate ale societății.

2. AIE

Dodon nu vrea posturi nici în primărie, nici în guvernare pentru că el nu simpatizează partidele din AIE. În același timp el e de-acord să contribuie la deblocarea situației din cele două instituții pentru a permite buna funcționare a țării. Pe de altă parte, în opinia lui Dodon, PL e unicul partid din AIE care își poate menține scorul electoral în caz de alegeri anticipate. Restul vor pierde multe voturi. Și din această cauză ele sunt disperate să găsească o soluție pentru alegerea președintelui.

3. Decizia Curții Constituționale

Dodon a adus aminte celor din sală care a fost prima sa reacție exprimată și pe facebook:

Și a lăsat să se înțeleagă că asemenea acțiuni știrbesc din credibilitatea comuniștilor, care, pe de o parte, acuză AIE de uzurpare și organizează proteste, iar pe ascuns colaborează cu unele grupuri de interese din AIE pentru a rezolva astfel de probleme.

Acesta a fost o discuție deschisă pînă la extreme, în care gazda s-a expus și despre finanțarea partidelor și despre specificul local al campaniilor electorale și despre finanțarea partidului. Aștept cu nerăbdare să văd ce vor scrie ceilalți participanți la offline, mai ales pentru a vedea unde au pus ei bariera între ce au auzit și ce au decis să transmită mai departe.

Oricum, nu cred că organizarea acestui eveniment exact în timpul aflării liderilor AIE în direct la postul public de televiziune a fost una întîmplătoare. Probabil că liderul socialiștilor a decis să-și înceapă anume așa negocierile.

Vitalie Braniște, aka Bunelul, e candidatul bloggerilor la funcția de președinte, pentru că întrunește condiția vîrstei. El a refuzat onoarea pentru că are doi copii.

Uneori întrebările bloggerilor plictiseau gazdele. Ca de obicei la offline-uri a răsunat întrebarea: "ce părere aveţi de legalizarea cînepii?"

Bloggerul Andrian Gavriliță a plasat această fotografie pe facebook cu comentariul: ”am reuşit să ajugem la un numitor comun cu privire la alegerea preşedintelui.”

Nicu Calcea, minorul care a votat contra la toate propunerile ultimului congres al PPCD, e primit în rîndul socialiștilor de liberalul Valeriu Pașa. Mari sunt minunile blogosferei.

Bloggerul Eugeniu Luchianiuc îi explică lui Igor Dodon cum și de ce a cerut de la Vlad Filat un iPad. Dodon rîde și spune că politicienii nu dau nimic degeaba.